Cum valorificam angajatii creativi?

Dacă doriți angajați creativi, dați-le frâu liber!

Philip Glass, un compozitor contemporan, lucrează la noile sale opere doar între orele 11 noaptea și 3 dimineața. Acestea sunt orele între care, spune el, are inspirație. Când George Lucas vrea să scrie sau să editeze un scenariu, se izolează într-o mică baracă din spatele casei unde nu primește vizitatori sau telefoane.

Din disciplina de muncă a acestor genii se pot trage lecții privind managementul creativității: o bulă protectivă în timp și spațiu ce favorizează spiritul creativ.

Această noțiune vine în contradicție cu o serie de practici curente – cu precădere acea idee că presiunea pusă pe angajați va da naștere la o abordare inovativă din partea lor. Mulți manageri cred că dacă își cheamă pur și simplu angajații într-o sesiune intensă de brainstorming toți vor fi capabili să își prezinte cele mai bune idei.

Dar această abordare este complet greșită conform ultimelor studii în procesul creativ. Într-o economie axată pe cunoaștere, unde avantajul vine din prezentarea și implementarea celor mai bune idei, lideri din toate eșaloanele ar face bine să ia în considerare rezultatele acestor studii.

Într-un studiu condus de Teresa Amabile, director de cercetare la Harvard Business School, cercetătorii au întrebat peste 1,000 de angajați ai departamentelor de cercetare și dezvoltare, marketing și IT  să țină un jurnal zilnic. Acestea au indicat o discrepanță între modul în care managerii credeau că susțin cel mai bine efortul creativ și ceea ce angajații considerau că le este de ajutor.

Micile victorii contează

Când cercetătorii le-au cerut managerilor să prezinte ceea ce ei considerau a fi cele mai eficace metode pentru încurajarea creativității, cel mai frecvent răspuns a fost aprecierea arătată angajaților care au făcut o treabă bună. Când angajații înșiși au fost, însă, întrebați care sunt cele mai bune metode de ale insipra creativitatea, răspunsul predominant a fost suportul managerial constant pentru progresul lor zilnic. Numai 5% dintre manageri au răspuns corect la această întrebare. Progresul zilnic către un țel înalt, chiar și micile victorii, sunt propice pentru o stare de spirit pozitivă și catalizează creativitatea, conform studiului întreprins de Harvard.

Membrii acelor echipe responsabile cu dezvoltarea proiectelor creative au descris și acele moduri în care managerii subminează, fără să realizeze, aceste proiecte. Acestea includ refuzarea unei idei din start, ignorarea sugestiilor sau demontarea unui proiect al unui angajat, printr-o schimbare bruscă de poziție, de exemplu. Cercetătorii le-au recomandat managerilor să stabilească țeluri clare și apoi să le permită angajaților să le atingă așa cum cred ei de cuviință.

Momentul „Aha”

Cercetătorii de la Harvard au mai recomandat ca supervizorii să managerieze timpul și resursele angajaților în așa fel încât aceștia să aibă posibilitatea de a avea perioade de concentrare susținută în cadrul unui proiect. Acest sfat – de a administra cu atenție timpul angajaților, este susținut și de studiile neurologice care arată ce se întâmplă în momentul „Aha!”.  Joy Bhattacharya de la Universitatea din Londra a descoperit că în momentele dinaintea unei idei creative, creierul este în general relaxat și deschis la noi idei, fapt indicat de o undă alfa.

Pe măsură ce momentul „Aha!” se apropie se produce o schimbare bruscă, marcată de o activitate gamma susținută. Aceasta este o indicație a faptului că circuite neurale distante se conectează pentru a forma o nouă rețea. 300 de milisecunde după punctul maxim al acestei activități gamma o nouă idee ia naștere în creier.

Rezultatele acestor teste indică faptul că ideile creative nu pot fi create pe moment, ci trebuie lasate „la dospit”. Primul pas în procesul creativ implică în mod normal imersiunea în problemă și gândire aplicată, urmată apoi de culegerea de informații ce pot fi relevante. În stadiul următor efortul intens trebuie să lase loc la ceea ce este cunoscut sub numele de „subconștientul cognitiv”, care poate face noi conexiuni neurale pentru rezolvarea problemei.

Distragerea constantă a atenției interferează cu spațiul mental care este incubatorul ideilor creative. De aceea majoritatea momentelor „Aha!” au loc în timpul perioadelor de relaxare – atunci când facem altceva decât să ne forțăm să fim creativi.

Lecții de la Google

Oricine a cărui muncă implică gândire strategică are de învățat din rezultatele acestor studii. Metoda comună de a dezvolta o strategie competitivă este să ai o idee după care să îi analizezi adevarata valoare. Problema e că nimeni nu îți spune cum să procedezi ca să ai acea idee.

Sergey Brin și Larry Page, cei care au creat inovativul algoritm de căutare care a stat la baza companiei Google Inc. (GOOG), știu bine cum să abordeze acest proces. Ei au instituit faimoasa zi de la Google în care angajații pot lucra la propriile lor proiecte creative. Cu mult înainte de apariția companiei Google, 3M aloca 15% din timpul angajaților în același scop.

Un alt deschizător de drum a fost Xerox PARC, legendarul centru de cercetare din Silicon Valley faimos pentru modul în care își ferea angajații din departamentele creative de presiunea competitivă, oferindu-le timp să reflecteze, exploreze și să colaboreze. Xerox PARC este locul de naștere a unui mare număr de instrumente de bază a erei computerului, cum ar fi imprimantele laser sau interfața grafică ce stă la baza sistemului de operare Windows.

Într-o perioadă în care utilizarea ideilor inovative poate fi avantajul decisiv, este important să înțelegem cum presiunea pusă pe oameni și timp poate ucide din fașă creativitatea și impacta negativ viitorul unei companii. Cel mai bun sfat ce poate fi dat cuiva care manageriază angajați ce gândesc creativ este să creeze condițiile în care ideile creative pot lua naștere mai ușor.
Autor: Daniel Goleman – invitat conferinta Extreme Training