TVA – Taxa pe valoarea adaugată în 2016 – ghid de aplicare

În 2016 s-au petrecut câteva modificări importante în ceea ce privește TVA și aplicarea acestuia. De aceea am elaborat ghidul de față care să vă ajute în înțelegerea, aplicarea corectă și legală a TVA – ului în România.

Concret, iată ce este detaliat și ce vei învăța din acest articol:

• 1

  Actele normative care reglemetează TVA

• 2

  Ce este TVA?

• 3

  Care sunt operațiunile pentru care se datorează TVA?

• 4

  De ce ne interesează unde este considerat locul operațiunilor cuprinse în sfera TVA?

• 5

  Când poate fiscul să solicite plata TVA - ului la buget?

• 6

  Ce este sistemul TVA la încasare și cine poate opta pentru aplicarea sa?

• 7

  Care sunt cotele de TVA valabile din anul 2016?

• 8

  Ce sunt operațiunile scutite de TVA, care este diferența dintre scutirea cu drept de deducere și cea fără drept de deducere?

• 9

  Când putem cere rambursarea de TVA de la bugetul statului?

• 10

  Cine este obligat la plata TVA către bugetul de stat și care este termenul de plată?

• 11

  Pot fi scutit de TVA chiar dacă realizez operațiuni taxabile?

• 12

  Cum declar TVA-ul către ANAF?

1. Actele normative care reglemetează TVA

Reglementările legale cu incidență în ceea ce privește TVA, valabile începând cu 1 ianuarie 2016, sunt:

• Legea 227/2015 privind Codul fiscal publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015 și
• Hotararea Guvernului nr. 1/2016 (HG1/2016) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal publicată in Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016.

2. Ce este TVA?

TVA este un impozit indirect, adică este suportat prin intermediul prețurilor produselor sau serviciilor, datorat la bugetul statului.

3. Care sunt operațiunile pentru care se datorează TVA?

Pentru ca o operațiune să fie impozabilă din punct de vedere al TVA, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele patru condiții:

1. Să fie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;
2. Locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor să fie în România;
3. Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să fie realizată de o persoana impozabila (respectiv o persoană care desfășoară, de o manieră independentă, activități economice. De exemplu, activități ale producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, activități agricole, activitățile profesiilor liberale);
4. Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-o activitate economică (de exemplu, pentru vânzarea apartamentului, proprietate personală, nu se pune problema plății TVA deoarece operațiunea nu reprezintă desfășurarea unei activități economice, dar dacă în nume propriu construiesc un bloc de locuințe și vând apartamentele care îl compun, se consideră că desfășor activitate economică).

4. De ce ne interesează unde este considerat locul operațiunilor cuprinse în sfera TVA?

Locul operațiunilor este foarte important pentru a ști care este TVA - ul cu care vom taxa acele operațiuni.
De exemplu, dacă locul unei operațiuni este considerat a fi în România, asupra acelei operațiuni vom datora TVA conform reglementărilor din România și îl vom achita către bugetul de stat. Așadar, pentru marfa vândută cu amănuntul într-un magazin de pe teritoriul României, se datorează TVA românesc către bugetul statului român.

Pe de altă parte, pentru un import de bunuri (achiziția de bunuri din afara UE), locul acestui import este considerat a fi teritoriul statului membru UE în care se află bunurile când intră pe teritoriul european. Prin urmare, dacă import calculatoare din SUA și sunt transportate cu avionul în Germania și de acolo cu TIR-ul în România, locul importului este considerat a fi în Germania pentru că acolo intră bunurile pe teritoriul UE și va trebui să plătesc TVA către statul german în cota prevăzută în legislația acestui stat.

Reglementarea locului operațiunilor în funcție de tipul operațiunii realizate este prevazută în Codul fiscal. Prin urmare este necesară consultarea acestor prevederi ori de câte ori este posibil ca operațiunile desfășurate de noi să nu aibă locul de desfășurare în Romania și, în consecință, să nu se datoreze TVA către statul român.

5. Când poate fiscul să solicite plata TVA -ului la buget?

Există trei noțiuni ce trebuie cunoscute de către un plătitor de TVA pentru a determina în mod corect data la care trebuie achitat TVA -ul pentru o operațiune, respectiv:

• Faptul generator – reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru exigibilitatea TVA (de exemplu, livrarea unor bunuri sau prestarea unor servicii reprezintă un fapt generator).
• Exigibilitatea taxei – reprezintă data la care fiscul devine îndreptățit să solicite plata TVA (aceasta coincide în multe cazuri cu faptul generator, adică la livrarea de bunuri intervine și exigibilitatea TVA, dar dacă se emite o factură înainte de livrarea bunurilor, cum ar fi o factură de avans, atunci TVA devine exigibilă la data emiterii acelei facturi de avans).
• Exigibilitatea plății taxei – reprezinta data la care o persoană trebuie să plătească efectiv TVA -ul la bugetul statului (de exemplu, dacă livrez un bun în data de 10 septembrie, faptul generator și exigibilitatea TVA intervin la data de 10 septembrie, dar exigibilitatea plății TVA intervine pe 25 octombrie, respectiv data limită până la care trebuie să plătesc efectiv acel TVA la buget conform termenului de plată reglementat de Codul fiscal).

Data faptului generator este foarte important să fie stabilită în mod corect deoarece de această dată depinde și regimul de TVA aplicat operațiunii.

De exemplu, în cazul schimbării cotelor de TVA (care, de altfel, s-a produs începând cu 1 ianuarie 2016), dacă pentru o operațiune faptul generator a fost până la 31.12.2015, pentru taxarea acestei operațiuni trebuie folosite cotele de TVA în vigoare în anul 2015. Concret, dacă în decembrie 2015 am livrat mobilier, dar facturarea acestuia o fac în luna ianuarie 2016, factura va fi emisă cu TVA 24% pentru că această cotă se aplică pentru livrarea de mobilier în decembrie 2015, chiar dacă eu emit factura în ianuarie 2016 când cota de TVA în vigoare este de 20%.

6. Ce este sistemul TVA la încasare și cine poate opta pentru aplicarea sa?

Persoanele care au optat pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, vor datora TVA -ul către bugetul statului doar la încasarea efectivă, integral sau parțial, a livrării de bunuri sau a prestării de servicii. În cazul în care o factură emisă cu TVA nu este încasată, atunci nu se datorează TVA pentru această factură până la încasarea ei, indiferent de termenul la care se încasează efectiv.

În mod similar, nici nu se poate deduce TVA-ul din facturile primite decât la data la care aceste facturi sunt plătite.

Pentru a fi eligibilă la aplicarea sistemului TVA la încasare, trebuie ca:

1. Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA să fi realizat în anul calendaristic precedent o cifră de afaceri sub plafonul de 2.250.000 lei.
2. Persoana impozabilă cu sediul activității economice în România care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului, poate opta la înregistrare pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare.

7. Care sunt cotele de TVA valabile din anul 2016?

Începând cu 1 ianuarie 2016, se aplică o cotă standard de TVA și două cote reduse, respectiv:

• Cota standard este de 20% pentru anul 2016 și va fi 19% începând cu 1 ianuarie 2017 și se aplică majorității operațiunilor impozabile.
• Cota redusă de 9% se aplică pentru livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția celor dentare, livrarea de produse ortopedice, livrarea de medicamente de uz uman și veterinar, serviciile de cazare, livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice), serviciile de restaurant și de catering, livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură.
• Cota redusă de 5% se aplică pentru livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții, evenimente culturale, sportive, cinematografice, livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale.

8. Ce sunt operațiunile scutite de TVA? Care este diferența dintre scutirea cu drept de deducere și cea fără drept de deducere?

Operațiunile scutite de TVA sunt acele operațiuni care, deși îndeplinesc cele patru criterii menționate anterior pentru a fi taxabile (punctul 3), lor nu li se aplică totuși TVA deoarece sunt prevăzute în mod expres în Codul fiscal ca fiind scutite de TVA.

Scutirea de TVA poate fi:

• cu drept de deducere - respectiv pentru achizițiile aferente acestei activități, se poate deduce TVA -ul din facturile de cumpărare
  De exemplu, exportul este scutit cu drept de deducere, prin urmare dacă voi cumpăra de pe piața internă un bun cu TVA, pot să deduc acel TVA aferent achiziției chiar dacă eu o să export acel bun și, exportul fiind scutit de TVA, eu voi face factura de vânzare la export fără TVA, deci nu voi datora către bugetul național TVA la această vânzare.

• fără drept de deducere - respectiv pentru achizițiile aferente acestei activități nu se poate deduce TVA -ul din facturile de cumpărare
  De exemplu, pentru îngrijirile medicale nu datorez TVA pentru sumele încasate de la pacienți, dar nici nu pot să deduc TVA -ul din facturile de achiziție de medicamente de exemplu, acest TVA fiind astfel un cost pentru mine.

9. Când putem cere rambursarea de TVA de la bugetul statului?

Dacă TVA aferentă achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, care este deductibilă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât TVA colectată pentru operațiuni taxabile, rezultă un execent denumit sumă negativă a taxei. Suma negativă a taxei poate fi solicitată la rambursare prin decontul de TVA, condiția fiind ca această sumă să nu fie mai mică de 5.000 lei, caz în care nu poate fi solicitată la rambursare, ci va fi preluată în continuare în decont ca TVA de recuperat.

10. Cine este obligat la plata TVA către bugetul de stat și care este termenul de plată?

Deși TVA este suportată în ultima instanță de către consumatorul final prin  prețul plătit pentru bunurile sau serviciile achiziționate, nu el face plata către bugetul de stat, ci persoana care îi livreaza bunurile sau îi prestează serviciile.

Persoana obligată la plata TVA către buget este persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri și prestări de servicii.

Termenul de plată pentru TVA este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care TVA -ul a devenit exigibil. Perioada fiscală poate fi luna calendaristică sau trimestrul în cazul în care cifra de afaceri realizată anual este sub 100.000 EURO. Prin urmare, TVA se plătește până pe 25 martie pentru operațiunile din luna februarie în caz că perioada fiscală este luna sau până pe 25 aprilie pentru operațiunile din perioada ianuarie – martie în caz că perioada fiscală este trimestrul.

11. Pot fi scutit de TVA chiar dacă realizez operațiuni taxabile?

Chiar dacă realizez operațiuni taxabile și, în mod normal, ar trebui să platesc TVA pentru aceste operațiuni, pot beneficia de regimul special de scutire pentru intreprinderile mici  dacă realizez o cifră de afaceri anuală sub plafonul de 65.000 EURO, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de BNR la data aderării și se rotunjeste la următoarea mie, respectiv 220.000 lei.

La depășirea acestui plafon sunt obligat să solicit înregistrarea ca plătitor de TVA și voi datora TVA la bugetul de stat.

12. Cum declar TVA-ul catre ANAF?

Pentru fiecare perioadă fiscală (lună sau trimestrul), persoanele impozabile trebuie să depună la ANAF, în raza teritorială a căruia își au domiciliul fiscal, un decont de TVA (declarația cod 300) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă. Termenul de declarare este și termen de plată în cazul în care în perioada fiscală respectivă rezulta un TVA de plată la buget.

Articol scris de Florin Predescu - trainer Extreme Training