Inteligența emoțională și limbajul comunicării

Limbajul comunicarii si inteligenta emotioanalaDe unde ştim că un om posedă un grad mai mare sau mai mic al inteligenţei emoţionale sau în limbajul comunicarii? Observăm cum se comportă în relaţiile cu cei din jur şi suntem deseori surprinşi de capacitatea lui de a găsi soluţii la unele probleme complexe, ne place modul asertiv în care îşi exprimă părerile, corelează aspecte inedite ale unor idei la care nu ne-am fi gândit şi decidem cu respect că avem de-a face cu un tip inteligent.

Aşadar, Inteligenţa emoţională are legătură cu capacitatea de a rezolva probleme, cu gândirea critică, cu înţelegerea şi interpretarea lucrurilor abstracte, dar mai ales cu modul în care individul alege limbajul comunicarii potrivit fiecărui context.

Comunicarea non-violentă (bibl. „Comunicarea nonviolentă – un limbaj al vieţii” de Marshall B. Rozenberg) face o distincţie clară între Observare şi Evaluare şi evidenţiază conştientizarea nevoilor personale şi identificarea stării afective printr-o formulare specifică a cererii, a verbalizării mesajului specific. Atunci când combinăm Observarea cu Evaluarea, oamenii tind să audă doar critica. Cuvintele parazit, învinuirile, insultele, etichetele, comparaţiile umilitoare, etc. fac parte din comunicarea alienată, care în mod evident nu îl reprezintă pe omul inteligent emoţional.

Am putea vorbi aici şi despre oamenii anxioşi, care se luptă cu analize exagerate ale detaliilor legate de evenimente trecute sau viitoare. Un studiu publicat în revista PSY, arată că mulţi dintre oamenii anxioşi pică teste de inteligenţă relativ simple, mai ales dacă sunt constrânşi emoţional. Unii pot deveni depresivi dacă insistă să rămână într-o buclă fără ieşire a gândului centrat pe cauzele şi/sau consecinţele unui moment declanşator.

Aceşti oameni, de multe ori colegi, rude, prieteni poate, ne sâcâie cu discursul lor repetitiv axat obsesiv pe o singură idee, par că nu ascultă sau nu iau în consideraţie sfaturile, care pentru noi, par soluţii simple şi evidente de ieşire din situaţiile respective. Ne enervăm și gândim, poate chiar izbucnim: „Eşti prost?” Este evidentă părerea noastră despre inteligenţa emoţională a interlocutorului nostru.

O altă dimensiune a inteligenţei emoţionale în cadrul comunicării este reprezentată de limbajul non verbal. Dacă ne gândim la persoanele care au o puternică capacitate de a procesa semnalele non-verbale cu care interacţionează, care ştiu să folosească acest tip de limbaj în folosul propriu, pentru a exprima dincolo de cuvinte, o stare, o idee, o poziţie, etc., putem observa tipologii interesante de oameni. Mulţi dintre noi am urmărit cu interes serialul „Lie to me”, al cărui consultant, Paul Ekman, ne-a oferit pe parcursul primului sezon, o trecere în revistă a celor mai interesante microexpresii ale feţei umane, datorate emoţiilor. Cei 43 de muşchi ai feţei se combină pentru a produce cca. 10.000 de expresii posibile. Dacă le-am învăţa pe toate, probabil am putea ști ce gândeşte orice persoană din faţa noastră. (bibl. „Emoţii date pe faţă”- Paul Ekman).

Pentru cei care doresc să aprofundeze secretele citirii feţei, recomand Al Ferasa, o tehnică străveche, care are la bază următoarea idee: „Când te naşti, faţa ta este ca o pânză goală. Pe măsură ce mediul şi emoţiile încep să te afecteze, muşchii feţei tale răspund prin mii şi mii de mişcări repetate, involuntare care îţi modelează faţa. Pe măsură ce te maturizezi, iar gândurile, dorinţele şi sentimentele îţi devin mai complicate, riduri şi forme îţi apar pe faţă, împărtăşind o poveste”.

Nu în ultimul rând, putem afirma cu tărie că omul inteligent emoţional ştie să folosească tehnicile comunicării paraverbale, cunoaşte moduri de a-şi sincroniza mesajul în concordanţă cu intenţia sa, prin elementele vocii: volum, ton, ritm, accent, pauză, dicţie.

Vocea este asociată trăirilor sufletești și emoţiilor. De exemplu, cei entuziaşti sau furioşi vorbesc tare; cei lipsiţi de încredere sau siguranţă, au volumul scăzut. Vocea cu tonalitate joasă este atractivă (voce de radio) şi creează impresia de autoritate, siguranţă şi control, cea cu tonalitate înaltă, de emoţie sau de nesiguranţă. Scăderea volumului vocii în acelaşi timp cu încetinirea ritmului vorbirii, pot capta atenţia sau pot ameninţa. Pentru a crea o impresie de încredere vom accentua cuvintele pozitive.

Admirăm capacitatea experţilor care stăpânesc secretele vorbitului în public. Este fascinant modul în care aceştia exprimă teoria atribuită cercetătorului Albert Mehrabian, conform căreia doar 7% din mesaj este transmis prin limbaj verbal, 38% prin limbaj paraverbal și 55% prin limbaj non-verbal. Spre exemplificare şi în încheiere, vă invit să urmăriţi un discurs inedit pe care sunt sigură că-l veţi înţelege… cuvânt cu cuvânt: https://www.youtube.com/watch?v=YHjQZJ1RLQA&list=RDYHjQZJ1RLQA&t=7

Articol scris de Carmen Prodan, trainer curs Manager Proiect, Time Management.

5/5 - (2 votes)
Te-ar putea interesa și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Cursuri online

Cursuri București

Cursuri Brașov

Cursuri Constanța

Cursuri Cluj

Cursuri Iași

Cursuri Timișoara

Linkuri Rapide

Ultimele articole:
6 ebookuri extreme training

Descarcă gratuit 6 ebookuri in format PDF

Unde îți trimitem ebookurile?

Ce e-bookuri primesti?

Vezi informații confidentialitate prin click aici!

Vezi termeni și Condiții utilizare website Extreme Training prin click aici!